Bucovu blog
10 Mar 2011

ANTOLOGIA DE PROZ? a revistei ,,SINGUR”

Author: bucovu | Filed under: Diverse

Articol publicat in: Cultura


V? prezint ,,ANTOLOGIA DE PROZ? a revistei SINGUR
Ion Ionescu –Bucovu

Exist? c?r?i care trebuie citite pentru c? în ele pulsez? via?a. O astfel de carte este ?i ,,Antologia revistei ,,Singur” de proz?”,( editura Grinta, Cluj-Napoca ?i editura singur, Târgovi?te) ai c?rei coordonatori ?tefan Doru D?ncu? ?i Gabriel Cojocaru au depus un efort uria? pentru a vedea lumina tiparului. Materialele au fost selectate ?i aprobate de un grup consultativ format din scriitori ?i critici literari de vaz? precum Felix Nicolau, Ioan Gro?an ?i Ioan Es Pop, dintr-un num?r mare de proze trimise.
Scriitorii au fost prezenta?i alfabetic cu prozele cele mai interesante, alese de ei.
Andrei Botez, sucevean, cu o activitate bogat? publicistic?, poet, publicist, critic literar,eseist ne prezint? dou? povestiri: ,,Feti?a ?i fluturele”- poveste francez? ?i ,,M?garul Cosmopolit”- poveste ungureasc?. În ,,Feti?a ?i fluturele” dialogul dintre feti?? ?i fluture se desf??oar? viu, flutura?ul rugând-o pe fetit? s?-l lase, s? nu-l prind? c? o va face fericit? în fiecare zi. Feti?a îl prinde totu?i, ,,dar culorile lui imperiale, solzi?orii lui ro?ii, ?i galbeni, ?i portocalii, ?i alba?tri… s-au scuturat ?i s-au risipit” Din acel flutura? frumos, prins în insectar, nu a mai ramas decât ,,un biet vierme de care atârnau dou? cioturi grosolane, care fuseser?, pe vremuri, aripi.” Pe locul unde fusese prins fluturele, o femeie frumoas? bocea stropii de rou? ?i sânge. Al?turi de ea un b?trân tinea în mân? un potir de aur. În ,,M?garul cosmopolit” un m?gar umblase foarte mult ?i ajunsese în timpul r?zboiului la un neam? care-i pusese gând r?u. Tocmai când voiau s?-l taie, a c?zut un obuz din care a sc?pat doar m?garul. In lungile lui c?l?torii, m?garul se l?uda c? v?zuse multe la via?a lui. Dar r?m?sese lâng? lacul Balaton, ostenit de atâtea amintiri…
Alexandra Iliescu o tân?r? baim?rean?, prezint? ,,Culori pe c?r?rile destinului”. Scris? la persoana întâi, povestirea, creoneaz? o femeie care începuse s?-?i croiasc? propriul destin în culori diverse, uneori calde ?i vesele, alteori reci, sobre si monotone. În via?a ei a ap?rut un mag care i-a îndulcit via?a pentru o vreme dar mâna destinului a ?intuit-o locului, pierzându-l. ?i ea continua s? picteze cu culorile destinului propria via??.
Alexa Gavrila Bâle, maramure?an, poet ?i prozator, prezint? în ,,Uluiala” o fermec?toare descriere a ?inuturilor natale, venind la pescuit pe malul unui râu ?i urm?rind drama pe?tilor care se zbat în ap?.. În ,, Poveste extrem de scurt?” poveste?te cu limba locului o istorioar? cu ni?te fotbali?ti din Satnou.
Alexandru Petria, ziarist ?i scriitor, ne prezinta doua scurte proze: ,,Prima z?pad?” ?i ,,Când este în toane bune cucul”. În prima proz? C?lin, probabil cu vacile la câmp, îl g?se?te pe profesorul s?u, Alexandru Santamaria, spânzurat. Cu o curiozitate morbit? fostul lui elev ,C?lin. ,,Se apropie de fostul profesor cu ?igarea în coltul gurii. … Îl cauta pe spânzurat în buzunarul de la piept… ?i g?si un pormoneu. Erau în el zece lei, acte si o scrisoare de adio.” Copilul o ia la fug? spre sat s? anun?e moartea. Cineva, un b?trân, i-a ?optit: ,,Nu plânge , copile, a?a e via?a!…C?lin hohotea. Iar pe chipul lui Santamaria fulgii începeau s? se topeasc?. Parc? lacrima spânzuratul.” În povestirea ,,Când este în toane bune cucul” Afina , o b?trânic?, ajuns? la sfâr?itul vie?ii, dialogheaz? cu Sergiu, prieten? cu bunica lui. Dialogul este vioi ?i scurt. Ea se lamenteaz? c? ,,?i b?ncile dau faliment, apoi oamenii…” Dup? moartea Afinei, toti se dau de ceasul mor?ii s?-i fac? cele de trebuin?? moarte. Sergiu poveste?te visul lui, azi noapte era disperat de un vis, c?,, profei i-a c??unat s? scriem despre Când este în toane bune cucul.”
Ana Maria Mandra, t?n?r? or?deanc?, în ,,Clopotele bat pentru a ?aptea oar?” ne g?sim cam în acela?i registru al mor?ii. A murit Petru Glon? din satul B?ni?or. Plecase la munc? ?i l-a g?sit Matei în dreptul cimitirului într-o balt? de sânge. De aici încolo babele satului încep s? vorbeasc? vrute ?i nevrute despre mort. Marioara, de-acum b?trân?, împreun? cu so?ul ei, Cantemir, încep s? discute despre moarte ?i despre alte necazuri ale lor.
Tân?rul Andrei Trocea, bucure?tean, poet cu multe premii la activ, prezint? un fragment din romanul ,,Strada Orelor” pe nume ,,Laiolii”. Laiolii pare a fi o ras? de câini, un fel de javre, care se tot plimba printr-o autogar?. Mai departe autorul introduce în povestire drama mai multor locatari, pe Eva, o betiv? notorie pe care o compar? tot cu un laioli, pe R?du?u, ?i povestitorul cu dramele ?i dramoletele lor.
Ania Dana Cazan, arge?eanc? din Pite?ti, student?, cu o activitate literara notorie, în ,,Atrac?ia Individului Ursuz, Boem ?i mIncinos” ne prezinta scene din via?a studen?easc?, din care nu lipsesc scenele de dragoste dinte un El ?i o Ea.
Aurel Avram St?nescu, din Constan?a, scrie poezie si proz?. În proza ,,Cet??i pereche” autorul prezint? în lunca Dun?rii un grup de tineri din care ies în relief un el ?i o ea, f?r? nume, care dornici de singuratate, se iubesc, in marea carte a naturii. Proza lui se apropie de proza fantastic? a lui F?nu? Neagu în care plute?te misterul apelor cucerit de lumea pe?tilor si a p?s?rilor din Delt?. În ,,Tr?darea” Laur lucra pe un ?antier în drum spre N?vodari. Se întâlne?te cu prietenul lui Ion Niculae ?i pleac? s? fac? o baie în mare în costumele lui Adam. Printre dunele de nisip v?d dou? colege de ?antier. Vin spre ei, dar când îi v?d a?a, fug râzând ?i scuipând în sânii lor frumo?i.
Bianca Marcovici, originar? din Ia?i, inginer- constructor în Izrael, poet?, prozatoare ?i traduc?toare din Eminescu, î?i deap?n? amintirile în ,,U?a de stejar masiv”despre emigrarea ei în Izrael ?i timpul de dup?. Veni?i dup? un timp în ?ar? au g?sit apartamentul plin de fecale de la un câine si totul în ruin?.
Chiriasii, v?zând amuleta (Mezuzah) de la u??, ?i-au b?tut joc de cas? pentru ca era o cas? evreiasc?.
În ,,Premeditare” , o proz? foarte scurt?, î?i aminte?te de câinele prip??it lâng? blocul lor, mângâiat de to?i, pe care un vecin l-a omorât aruncându-i vitriol în ochi.
Mariana 405, bucure?teanc?, ?i-a descoperit talentul literar pe net. În ,,Goliciune” arat?, cu un pesimism feroce c? e goal?… de ea. În ,,Floare Albastr?” este lovit? de amintiri, vede un el ?i o ea îndr?gosti?i pân? peste poate într-un pisaj natural superb de câmp albastru. Venind peste ani s?-l caute pe El, vede o floare albastr? strivit?, reamintindu-?i versurile lui Eminescu: ,,?i te-ai dus, dulce minune…” În ,,Globul de cristal” personajul, o femeie, prive?te intr-un glob de cristal ?i se vede tân?r? pe str?zile Parisului. Aproape de Notre-Dame a v?zut mult? lume strâns?, s-a apropiat si ea ?i a v?zut un b?rbat ud, tremurând cu un glob de cristal în mân?. Lang? el z?cea un trup de femeie inert. Era Ea. Apoi s-a întors la hotel r?v??it? de durere. În ,,Copacul” se identific? cu arborele ?i în ,,Aparen?e” tr?ie?te intradev?r într-o lume plina de aparen?e, adic? în minciun?.
Corina- Lucia Costea din Ciacova, judetul Timi?, cu o îndelungat? vechime în înv???mânt, publicist, critic literar ?i poet, în lectura ,,Printre logani…” î?i aminte?te de primii ani de ?coal? printre colegii de la Colegiul Na?ional ,,C.D. Loga” din Timi?oara.
Cornel Cotu?iu din Beclean, cu o îndelungat? vechime în înv???mânt ca profesor de limba român?, publicist ?i prozator, în ,,Cerga( în doi timpi)” ne pove?te?te cum eroul nostru a trecut prin S?pân?a, pe la Cimitirul vesel, acolo a descoperit ?olul acela, adic? cerga, pe care a cump?rat-o pe datorie de la ??ranca Maria. Am în?eles îns? c? b?rbatul s-a c?s?torit cu Maria, l?sând în urma doi b?ie?i.
Constantin P. Popescu, bucure?tean, prozator, în ,,Umbra”, undeva într-o alt? lume, umbra pusese st?pânire pe oameni. Se d?dea o lupt? crunt? între umbr? ?i lumin?. V?zând oamenii c? totul se ofile?te în jurul lor,se duc la profe?i pentru a se plânge de cele întâmplate. Profe?ii le spuser? oamenilor c? lumina erste tot acolo la locul ei. Oamenii, nemul?umiti s-au sup?rat ?i au plecat. ?i ?i-au g?sit ?ara dezolat?. La cântecul copiilor, umbra va disp?rea ?i va ie?i biruitor soarele.
Cristi Iordache din Târgovi?te, poet, prozator, redactor al revistei ,,Singur” are trei scurte povestiri. ,,Tehnici de super-vie?uire”, ,,Într-o zi” ?i ,,Peter”. În prima povestire, D.D.P este un ghid care cunoa?te toate traseele u?oare dar si dificile. Traseele propuse de el sunt sinuoase, f?r? certitudinea ajugerii la punctul C. Povestitorul este un simplu c???r?tor, amândoi trebuie s? ajung? în punctul C. Pentru acest fapt trebuie s? ia lec?ii de tehnici de rezisten?? ?i supravie?uire. A doua povestire pare s? fie continuarea primei., la baza traseului contând echipa. În fragmentul al treilea, Peter iube?te via?a, dar se simpte captiv în camera unde sunt caza?i. Are o mare poft? de a povesti despre via?a lui , plictisind intelocutorii.
Dana Valentina Puiu, b?im?rean?, conferentiar-doctor la Universitatea de Nord Baia Mare, cu un bogat cv-iu, scrie o proz? în ,,Despre misterioasele cauze ale herniei de disc…” care ne introduce într-un sanatoriu, unde doua paciente discuta despre cauzele care le-au adus aici. Fiecare pacient? poveste?te cu un umor negru despre cauzele bolii ei ?i cum ?i–a petrecut timpul prin diferite statiuni, prilej de descrieri savuroase.
Dora Alina Romanescu din Rebra, judetul Bistri?a-N?s?ud, membr? a Uniunii Scriitorilor Bistri?eni, prozatoare, ne prezint? un fragment de roman întitulat ,,Blestem”. Scriitoarea are ceva din proza marelui romancier Liviu Rebreanu. În acest ,,Blestem” aduce în discutie o tema contemporan ?. Doi interlopi, Iacob ?i Vranea, vâneaz? fete din satele din apropiere pentru a le duce ,,la produs”. Cu trei astfel de fete în masin?, se lovesc de o serie de întâmpl?ri bizare. În final, fac un accident cu masina, accidentând tocmai pe femeia pe care o credeau moart? ?i a c?rei fat? fusese luat? cu ani în urma si dus? ,,la produs”. Femeia îi blesteam?, luându-i la rost. Blestemele ei îi ajung, fetele fug din masin? si ei se r?stoarna într-o pr?pastie.
Dorina ?i?u din Slobozia, Ialomi?a, administrator al bibliotecii ,,Cititor de Proz?”, profesor universitar, autoare a c?r?ii ,,Incursiune în romanul greco-latin” scrie o proz? cerebral?, poetic?, plina de sentin?e si reflec?ii. În cele trei proze , ,,Lupul Alb”, ,,Am crezut c? exist” ?i ,,Te s?rut în largul ochilor”, autoarea pare c? se confeseaz? neantului, punându-?i întreb?ri la care nu prime?te r?spunsuri. ,,Am înv??at s? tac în fa?a cerului, am înv??at s? m? rog în fa?a unei lacrimi. R?mân al?turi de Lupul Alb ?i de Zalmoxis”. Proza ei merit? citit? pentru c?-?i pune intreb?ri ?i ne incit? ?i pe noi s? gândim mai profund asupra existen?ei.
Doru Emanuel Iconar, un tân?r cu o groaz? de premii literare, scrie o proz? incitant?. În ,,?lepul” se d? un anun? pentru un înso?itor al unui ?lep. Dup? o descriere minu?ioas? a portului , a vasului ?i a magaziei de dormit, pe ?lep apare un strain, dup? anun?ul dat. Aici face cuno?tin?? cu echipajul, cu un Nebu, cu Mark, unde se discut?, î?i cer plata ?i manânc?. Noului angajat îi vine rau si cade în magazia cu f?in?. Urmeaz? cautarea lui, cu multe peripe?ii.
Emanuel Pope, din Br?ila, emigrant în Marea Britanie, un redutabil eseist, prozator ?i poet, fondatorul pe net al proiectului cultural ,,Cititor de proz?” aduce în prim plan revolu?ia din 1989 în proza sa ,,Cu revolutia în vine”. Doi interlocutori, tat? si fiu, Vasile ?i Milic?, asist? si iau parte la revolutie. Ei discuta despre evenimente, despre televiziune, terori?ti, lupte de stad? etc. Au o mare ur? de comuni?ti, dar descoper? c? ?i ei sunt membri de partid. Nu ??iu ce s? fac? cu carnetele de partid. Beti cri?? ?i obosi?i, adorm pe jos, în zgomotul tancurilor ?i al armelor.
Florentina Loredana Dalia , inginer chimist, din Slobozia, având la activ multe premii literare, scrie proz? umoristic?. În ,,A unsprezecea porunc?”, doi anonimi, un el ?i o ea, c?s?tori?i proasp?t, filozofeaz? în Marele Ora?. Î?i amintesc clipe de la mare, Cr?ciunul, iarna, revelionul ?i mai ales despre vise. ,,Ce vipere aceste vise care mu?c? din noi! De ce n-ai dat , Doamne, ?i a unsprezecea porunc?? S? nu visezi!” În ,,Mereu alti c?l?tori” într-o gar? sose?te un tren. Un orb înso?it de un câine vrea s? urce în tren. Conductorul nu-l las?. Pe cât? vreme alti c?l?tori urc? in saci porci sau alte or?t?nii. Povestiroarea sare ?i-i ia ap?rarea: Conductorul o apostrofeaz?: ,,Du-te, cucoan?, de-aici, dac? am supracontrol, ce m? fac?” Replica: ,,Dac? te n??teai orb, ce te f?ceai?” Bobic? coboar? cu orbul ?i trenul se pune în mi?care..
Gabriel Cazan, câmpulungean din Arge?, domiciliat în Pite?ti, cu o activitate profesional? bogat?, redactor de reviste, jurnalist, artist fotograf, prozator, în scurta povestire fantastic? ,,Sfera de foc”, eroul amator de excursii la munte singur sau în grup, descrie natura ?i, sub influen?a lui Bachus, poveste?te o întâmplare cu o stea c?z?toare, care ,,se transform? într-o flac?r? care se m?rea din ce în ce…” Apropiindu-se de ea, sfera ,, aducea un hallo dens de energie galben?”. Cineva i-a strigat s? nu se sperie. ,,Cine sunte?i?”- a întrebat el. ,,Suntem gardienii universului…” Povestitorul nu ?tie dac? viseaz? sau e în realitate. În dialogul care se înfirip? întrte el ?i ace?ti ,,gardieni” se desprinde faptul c? au venit s? reîncarce energetic cristalul uria? din munte. În final se treze?te ?i cu ceilal?i colegi l?ng? el. Povestindu-le întâmplarea, nimeni nu-l crede.
George Ioni??, din Titu, Dâmbovi?a, economist, licentiat în ?tiin?ele comunic?rii, scrie poezie ?i proz?. Este membru al Ligii Scriitorilor din România ?i vicepre?edinte la filiala Dâmbovi?a. În proza ,,c?ciula cu patru bile?ele”, autorul urm?re?te traiectoria familiei lui Lisandru G?zaru, cu cei patru copii ai lui. Om înst?rit, Lisandru pierde p?mântul la colectivizare. Odat? cu revolutia, urma?ii î?i cer drepturile, printre care ?i un petec de p?dure din care furau ?iganii lemne. Plecati în p?dure s? o vad? dau de Dodi?? Troanca, ruda de a lor, cu c?ru?a care t?ia lemne. Urmez? o serie de discu?ii în contradictoriu înre rude, dup? care hot?r?sc s? fac? patru bile?ele de la unu la patru ?i le-au pus într-o c?ciul?. Fiecare a tras bile?elul ?i a?a ?i-au împ??it p?durea.
George Luca Dumitrescu, bucure?tean, inginer,scrie proz?. ,,În al patrulea strig?t” povestirea vine cu miros de balad?, de?i se desf??oar? în ora?. Personajele au nume de basm: ?aganai, R?coarea dimine?ii, Floare cu petale de nisip, Filiz-Nebuna, Melcu etc. Actiunea se de?f??oar? în lumea muncitorilor. O femeie, Filiz-Nebuna îl srig? pe ?aganai. Femeia are tr?s?turi balade?ti, se plimba aiurea pe str?zi, un fel de nebun? de cartier, care-?i ridic? poalele în cap în fa?a trec?torilor. Se încinge un dialog între Neîndur?tor ?i femeie despre preocup?rile zilnice, urmat de descrieri eliade?ti din domeniul fantasticului. Proza merit? citit? pentru ineditul ei.
Gheorghe Luchian D’Aquila, bucure?tean, epigramist, poet, prozator cu câteva volume editate, membru al Ligii Scriitorilor Români, filiala Cluj în proza citadin? ,,Accidentul” ne înf?ti?az? un ora? de provincie la începutul iernii, prerdispus mereu inunda?iilor. Nicolae Sacaliuc, care lucra la în?l?area unui dig de pamânt, cu o firma care niciodat? nu reu?ea s? termine lucrarea din lips? de bani, tocami în acea zi î?i serba ziua de na?tere. Având urgen?? de bani pentru internarea so?iei în spital, se d? bine pe lâng? patron ?i lucreaz? cu buldozerul pâna i se rupe un furtun de presiune. Îl repar?, lucreaz? cu el, dar, venindu-i r?u, s-a pr?bu?it cu buldozerul în ap?. Urmeaz? o anchet?, se constat? decesul buldozeristului ?i firma este exonerat? de orice r?spundere.
Gheorghe Mizgan din Spermezeu-Vale, jude?ul Bistri?a- N?s?ud, inginer de profesie, membru al Ligii Scriitorilor din România, scrie versuri, epigrame ?i proz?. În proza ,,Trenul” ne poveste?te la persoana întâi cum pleac? la Cluj s? cumpere un laptop pentru fiul s?u care era student la arhitectur?. Pune Opelul în functiune ?i demareaz? spre orasul studen?iei pe un drum neasfaltat mai ca toate drumurile de ?ar? de la noi. Are nostalgia mersului cu trenul. Las? ma?ina în gar? si se urc? în tren, aici, dup? o serie întreag? de nepl?ceri, îl cuprind amintirile, dar ?i deziluziile mizeriei din vagon.
Gheorghe Neagu din Trife?ti, jude?ul Neam? cu multe premii literare la activ,membru în Uniunea Scriitorilor din România, profesor, ziarist, prozator, în ,,Pricopsi?ii decora?iei” ne prezint? o pia?? ,,l?lâie ?i soioas?” vizitat? de Badea Anton, un vechi comunist, decorat, c?ruia dup? revolu?ie s?tenii îi d?duser? foc la cas? ?i invadaser? ca hunii gospod?ria colectiv?, luând fiecare ce apuca. Numai Badea Anton, retras în el, r?mâne perplex la ce vede. F?când o vizit? la fata lui, Arina, se plânge de faptul c? a primit decora?ia când nu trebuia. ?i se hot?r??te s? mearg? în talcioc s-o vând?. Aici întâlne?te al?i comuni?ti sc?p?ta?i care-?i vindeau diferite obiecte. Î?i vinde decora?ia pe 200 de lei, bani cu care cump?r? un porc pe care-l taie si-l m?nânc? cu Gâ?lan,revolu?ionarul care-i d?duse foc la cas? ?i-i luase vaca din curte.
Ion Barb din C?lan, Hunedoara, de profesie avocat, scrie poezie ?i proz?. În ,,Simple suspiciuni dintr-o toamn? târzie” un ??ran care se ocupase cu t?ierea vi?eilor în vechiul regim ?i f?cuse pu?c?rie, vine acas? dup? revolu?ie ?i pove?te?te interlocutorilor ce a p?tit el cu ?eful de post, Simion, poreclit Dracu Gol, care îl b?gase la ,,gherl?”.
Ion Ionescu-Bucovu, arge?an din Râca, profesor, moderator al rubricilor ,,Eminescu la Muzeul Literaturii” ?i ,,Folclor”, scrie eseuri, poezie ?i proz?.În ,,Priveghiul (cap.Retragerea)”, un fragment din romanul cu acela?i titlu, ne descrie drama unui soldat român din Al Doilea R?zboi Mondial, pe nume Ionel al lui Duran, în retragere, sc?pat din în încercuirea de la Cotul Donului. Ajuns acas?, soldatul poveste?te întregului sat dramele prin care trecuse el ?i camarazii lui pân? ajunseser? în ?ar?.
Ion Scorobete din satul Meria, Hunedoara, de profesie jurist, este ziarist, poet, prozator, traduc?tor din limba german?, englez? ?i sârb?. În proza ,,Zbor interior” personajul principal, obsedat de tehnica zborului, face o vizit? la Budapeste pentru a-?i întânli un prieten, c?ruia îi poveste?te despre visul lui ?i întâlnirea cu misterioasa Lelia. Apoi pleac? la Paris spre ,, a da piept cu societatea pentru tehnica zborului”, reprezentat? de Caius pentru a-?i confrunta calculele lui în privin?a zborului cu cele ale acestei societ??i.
Ion Pi?igoi Dragomir, bucure?tean,profesor, folclorist, traduc?tor din maghiar?, poet ?i prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România, scrie în ,,Jobenul”o proz? interesanta cu accente alegorice. În pia?a central? a unui ora? cade o abunden?? din cer de mere, covrigi ?i banane, iar o voce din difuzoare strig? tare: ,, Prin noi, numai prin noi ve?i ajunge la bun?starea,… la fericirea, la raiul adev?rat, la marea lumin?, de care, pân? azi numai dic?ionarele erau pline ?i enciclopediile ?i tratatele…” Proza pare o alegorie a timpurilor noastre în care propaganda ?i manipularea cucere?te lumea cu promisiuni scoase din joben, ca la circ.
Irina Radu, discret? cu propriul cv-iu, este ,,reflexia unei inimi pe care Dumnezeu a chemat-o la ceruri, crezând c? f?cuse deajuns pe p?mânt.” În proza ,,Amalgam de vise” scriitoarea pare a scrie un jurnal intim care abund? în descrieri de natur? fermec?toare, în dileme suflete?ti, str?b?tute de oaza propriei vie?i. În ,,Bog?tia unei clipe” continu? acela?i jurnal cu introspec?ii în propria persoan?. În ,,Buchetul” abund? mitul visului, ca o continuare a celor dou? proze cu gândul c? ,,ciorchinele de vise poate vor fi culese de cineva…”
L?crimioara Andrei, suceveanc?, profesor, istoric, poet? ?i prozatoare, în ,,Fra?ii”, doi fra?i, Mihai ?i Mircea merg la moar? cu grâu de m?cinat. La marginea satului aud b?tând clopotul care anun?a o moarte, prilej pentru aduceri aminte. În ,, Por?ia de libertate” aceia?i fra?i discut? despre un cal n?r?va? ,,care ?i-a luat por?ia de libertate” fugind în lumea larg?.
Lauren?iu Belizandin Slobozia , Ialomi?a, scrie poezie ?i proz?. În proza,, Un mag de la r?s?rit” se încinge o discu?ie într-un bar pe terma unui copil al lui Mitic?, cu talent literar. Tat?l refuz? ajutorul unui profesor pentru a-i cizela poeziile, ferindu-l de pervertire. Sub influen?a alcolului se încinge o discutie intre cei trei care se termin? cu plecarea acas?. Eu totusi n-am în?eles care este magul de la r?s?rit. S? fie tân?rul poet?
Leonte Tudoran din Ia?i, istoric, pre?edinte al Funda?iei Culturale Lampa, scriitor-freelancer, cum se autointituleaz?, în ,,Poveste” scriitorul care probabil se confund? cu povestitorul, vrea s? scrie o poveste, dar este deranjat pe rând de so?ie ?i de prieten, întrerupând firul epic. Proza este un fel de poveste în rama, care nu se mai termina, scriitorul renun?ând la final.
Menun?iu Maximinian, timi?orean, ziarist, colaborator la radio local , membru al Uniunii Ziari?tilor Profesioni?ti, având în palmares multe premii, ne aduce în prim plan în proza ,,Pe aripile cerului” setea de credin?? a s?tenilor într-un l?ca? de închin?ciune- biserica- bisericilor, recent renovat? de un preot devotat meseriei lui, împreun? cu enoria?ii. Pe lâng? biseric? preotul a deschis ?i un muzeu ??r?nesc, t5oate sub impresia unei inund?tii care ,,a spulberat suflete ?i vise”.
Mihai Carabet, un tân?r din Chi?in?u scrie proz? ancorat? în prezent. În ,,sfatul boschetarului”, povestitorul ,elev, pleac? cu colegii la o bere. În drum spre barul ,,Jimbo” întânlesc ,,un boschetar” care-i acosteaz?, cerându-le ceva parale. Povestitorul st? mai mult de vorb? cu el ?i îi afl? tragica istorie a via?ii lui.
Mihai Victus, tân?r bucure?tean, scrie o proz? cu ,,O întâmplare c?c?cias?” rupt? parc? din ,,Groapa” lui Eugen Barbu. Personajul principal, Joe, un be?iv notoriu, invit? prietenii la un bar de ziua lui s? bea whisky. Dopa ce la poveste?te o intqmplare cu Vera Nebuna, Joe se îmbat? ?i este dus acas? de cei doi prieteni ai lui, unde îl g?sec pe unchiul lui în garsonier? asasinat. A doua zi cei doi îl z?resc la televizor între doi poli?i?ti, m?rturisind ca el a comis crima, fiind beat. În final, fiind cam diliu, este intrnat într-un sanatoriu de nebuni.
Monica Mure?an, pite?teanc?, publicist?, poet? ?i prozatoare, prezent? ?i în massmedia de limb? albanez?,cu câteva premii literare la activ, în prooza,,Ie?irea” abund? o scriitura suprarealist? din care r?zbate lehamitea timpurilor prezente. Scriitoarea parc? viseaz? ?i agonizeaz?, încurcându-se în zilele banale ale s?pt?mânii ?i-n numerele lor. Proza r?mâne interesant? ?i incitant?.
Ovidiu Victor Rusu, sucevean, în proza ,,Animalele” se intâmpl? un fel de apocalipsa a coborârii animalelor din p?dure peste ora?: ur?i, bursuci, lupi, melci, veveri?e etc. Toat? povestea se întâmpl? în capul povestitorului, buim?cit de b?utura, pe terasa restaurantului Caras de la marginea p?durii.
Pavel Nedelcu, un tân?r din Ia?i, în prezent în Italia unde î?i continu? studiile, în trei scurte proze sub titlul ,,Cafea” ne prezint? aspecte din via.?a cotidian?. În ,,?tefan”, povestitorul poart? o convorbire cu ?tefan, un om pitic care se laud? cu for?a lui. În ,,Vicii” sotia povestitorului îl mustr? c? fumeaz? mult, dar în final ?i ea devine o alcolic?. În ,,Concep?ie”, povestitorul într-o întâlnire cu un anticar care spune pove?ti, serve?te o cafea, dup? care pleac? la ?coal? Šu un taxi. Pe drum în atrage atentia soferului c? are o pat? de cafea pe hain?. ?oferul pierde controlul volanului ?i face un accident.
Radu Boti?, preot, public? proz? cre?tin? ?i poezie, este membru al Asocia?iei Scriitorilor, filiala Baia Mare. În studiul religios ,,Isus Hristos- cel mai mare Profet” ne spune c? El este cel mai mare Profet al lumii prin pildele ?i înv???turile pe care le las? urmasilor. Lucrarea face parte din cartea ,,Aspecte pedagogice ?i catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Isus Hristos” în curs de aparitie.
Radu Ignea, hunedorean din Glodghile?ti, romancier, în proza,,Ma?in? de ocazie”, ?oferul care se d? drept un om de afaceri, face pe taximetristul ?i ia patru oameni de ocazie s?-i duca la ora?. În ma?in? se încind discu?ii politice, printre care cea mai accentuat? este distrugerea industriei noastre siderurgice . ?oferul pare un l?ud?ros cu firme prin Marache?, în timp ce el conduce o rabl? de la fiare vechi. Povestea e alert?, personajele particip? cu verv? la discu?ii pân? ajung la destina?ie.
Sorin Olariu, din Caransebe?, poet, publicist, epigramist, membru al Uniunii Criitorile di România, filiala Timisoara, actualmente stabilit în Michigan, S.U.A., lucrând la o companie de telecomunica?ii. În ,,Crist sideral” omul obosit de atâtea erori caut? pe Ultimul Fiu al Universului, întrebându-se : ,,Ce-a?i f?cut cu timpul de mâine?” În ,,Poetul cer?etor”, un poet mereu în strad?, pe lqng? care trec mereu citadinii. La un moment dat poetul lipse?te de la punctul unde cer?ea ?i , povestitorul afl? c? a murit. În cimitir pe cruce era scris îns? numele povestitorului, iar mormqntul gol si r?v??it.
Suzana Deac, târgumure?anc?, psiholog, a publicat nuvele, schi?e ?i poezii în reviste literare. Este membru în Societatea Scriitorilor Bistri?a-N?s?ud. În proza ,,Pastila nu trebuie înghi?it?” un programator de suflete face un test cu salaria?ii unei firme. Le-a dat tuturor câte un num?r ?i câte o initial?, apoi i-a supus testului. Cine câ?tig? testul va primi ca premiu pastila fericirii. Pastila este câ?tigat? tocmai de povestitoare, dar o refuz?, strigând: ,,Fericirea noastr? nu st? într-o pastil?!” În mica proz? ,,Un dans violet” povestitoarea adresându-se unui b?rbat imaginar se vede înf??urat? intr-un voal mov în degrade în vârtejul unui dans violet care-o fascineaz? ?i o incita la visare.
Valeria Dasc?l din Basarabia, Chiperceni, jud. Orhei, jurnalist, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. În proza ,,Femeiea de la picioarele b?rbatului meu” povestitoarea care are b?rbatul mort, î?i aduce aminte de clipele de alt?dat? când îi aducea flori. Acum ea îi duce flori la cimitir, geloas? pe o fat? tân?r? moart? care e ,,femeia de la picioarele b?rbatului meu” Povestirea pare rupt? din biobrafia scriitoarei câreia i s-a întâmplat ceva similar.
Vali Savu, institutoare din Petro?ani, rebusist?, epigramist?, poet? ?i prozatoare în ,,Ultima pagin?” doi soldati, Sandu ?i Gheorghe, în Al Doilea Žazboi Mondial, încerciuti în crimea, discut? nostalgic despre cei de acas?. În vâltoarea luptelor, Gheorghe moare sub ochii prietenului cu gândul la ai lui de acas?.
Vasilica Ilie, poet? ?i prozatoare în schi?a ,,Criza”, un fel de parabol? a zilelor de azi, ne prezint? o familie de la ?ar?, cu tanti Floarea, personaj principal. Femeia cade la boala ?i merge la spital în Bucure?ti, dus? de fiul s?u care este medic. În salon se desf??oar? un dialog între mam? ?i fiu pe tema crizei. Dup? plecarea fiului, Tanti Florica, curioas?, merge la u?a pe care scria ,,criz?” ?i vede ni?te ,,indivizi gra?i” cu laptopurile pe burt?. Ace?tia sunt mini?tri. Dup? opera?ie, d? telefon rudelor s?-i aduc? ni?te coliv? cu prafuri de cantarid? pentru ce i ce sunt în criz?, adic? pentru mini?tri. Când vine doctorul, îi g?se?te pe toti în c?lduri ?i cu pantalonii în vine.
Victoria F?tu Natali?u, din Domne?ti, Bistri?a- N?saud, pictori??, poet? ?i prozatoare, în ,,Negru?a” , povestitoarea merge aproape de anul nou la un magazin s? fac? cump?r?turi. Acolo o g?se?te pe Negru?a, un copil al str?zii, la cer?it. Intr? în discutii cu ea, afl? c? are ?ase fra?i care merg to?i la cer?it. O invit? acas? la ea s-o hr?neasc? ?i s-o îngrijeasc?.
Viorel Ploe?teanu din C?lm??uiu-Teleorman, istoric, poet si prozator, în ,,La priveghi” autorul ne prezint? scena unui priveghi la capul lui Dumitru, mort decurând. Aici femeile se adun? la capul mortului ?i încep s?-l bârfeasc? ?i s?-i caute cauza mor?ii. ,,Mortul parca avea un surâs in coltul gurii, râzându-?i, poate, de cele ce se vorbeau în jurul lui.” Cauza mor?ii fusese îns? alta. Medicul legist d?duse verdictul în certificatul de deces: ,, Mort prin impruden??, electrocutat.” În ,,Felicia”autorul ne prezint? o familie de la ?ar?, pe Felicia cu sotul ei, Mitica, cu copii, purtând ni?te discu?ii obi?nuite.
Viorel T?utan, din Boc?a, jude?ul Cara?- Severin, filolog, poet, ziarist ?i prozator în fragmentul de roman ,,Pribeagul” un b?trân, probabil Pribeagul, invit? la cafenea pe povestitor. Se pare c? ac?iunea se desf??oar? în vis ca o poveste în ram?. La cafenea vorbesc despre studiile povestitorului, care a intrat la facultate doar s? aiba o diplom?. Ac?iunea se mut? stupid intr-un cimitir unde povestitorul se odihne?te pe un mormânt, r?s?rindu-i ,,în minte o întâmplare aparent banal?”. ?î în final, o scen? de spital cu un p?rinte cu copilul mort în bra?€, cerând doctorului socoteal? de ce i-a omorât copilul. ,,Ia-mi, Doamne, via?a ?i d?-i-o copilului!”- exclama el, îndurerat.
Virgil Stan din Pecineaga, tehnolog în repara?ia navelor, scrie eseuri, poezie si proz?. În învingerea stihiilor” povestirorul cu fratele s?u plec? cu barca la pescuit pe mare. Între timp îi prind furtuna. Luptându-se cu valurile ?i cu vântul, reu?esc, dup? grele încerc?ri, s? ias? la mal. Concluzia: ,,Marea este mai n?zuroas? ca o femeie.”
Simion Teodorescu, din Lugoj, debuteraz? cu aforisme, având la activ multe c?r?i publicate. Are o activitate publicistic? de invidiat în diferite ziare ?i reviste. În ,,St?ri de spirit” autorul prezint? sentin?e ?i maxime scoase din scrierile lui. Concluzia lui este c? ,,Niciun gânditor, niciun filozof nu le-a gândit pe toate. To?i au l?sat pe al?ii dup? ei s? mai gândeasc?.”
A? termina cu îndemnul marelui nostru povestitor Ion Greang?”: ,,Iubite cetitoriu, multe prostii ?i fi citit de când e?ti. Cete?te, rogu-te, ?i ceste ?i, unde-i vede c? nu-?i vin la socoteal?, ie pana în mân? ?i d? ?i tu altceva mai bun la iveal?, c?ci eu atâta m-am priceput ?i atât am f?cut.”

Ion Ionescu-Bucovu 10 martie 2011

Share on FacebookShare on Facebook

Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)